inca una

zi dupa acelasi tipar. pleci cu zambetul pe buze si cu sperante si cu sandale verzi si te intorci incruntata, fara perspective si cu creierii varza. ok, de dragul asezonarii. nimic pe toata linia. nervi descarcati pe dunga ce nu a mancat nimic azi, nimic facut de tine si care in plus, ti-a spalat si blues-ele, ti-a aranjat trandafirul portocaliu si ti-a pus, deci,  de-o floricica. apoi voi lipsi. cacat, el va fi tot acolo. fara zambet, te ofilesti ca dracu. mori!

cacaturi

te trezesti cu o stare buna, care se mentine fix pana la intalnirea primului personaj. insa. in mintea mea se derula o secventa conform careia cu cat traiesti mai mult in franta, cu atat aspectul tau se schimba. ok, depinde si unde anume, mi se sopteste in casca. fraza repetata obositor - "s-au chinuit 2 ore ca sa o salveze" m-a obsedat toata ziua - cum adica s-au "chinuit"? nu-si faceau pur si simplu meseria? cacaturi.

azi am muscat din mine. a muscat din mine. a muscat. si sunt numai noroi. si urlu.

inca putin

conicidenta, filmele americane la care m-am uitat in ultimele zile s-au incheiat cu acelasi tip de fraza. daca as fi fost talentata, i-as fi scris o poezie lui silver spoon boy, iar el m-ar fi intrebat ingenuu, daca am scris-o eu. "asa are plus valoare".

in anul 2009, exista in romania cel putin o femeie care viseaza tampenii. apoi genericul de sfarsit. si nici macar n-a existat vreun inceput.

doar furnici

ma asteptam sa imi raspunda la zambet, macar la zambet. "esti la fel de proasta". si eu as fi inganat: "sunt proasta. asta nu se vindeca". pe de alta parte, mi-am impus sa nu ma mai sanctionez. OK, i-am zambit. e doar un zambet. peste el a trecut un sfarsit de saptamana si multe multe multe tentatii, care ii sunt aproape, neinterzise, accesibile. sper sa adorm. si sa nu ma mai gandesc la ochii lui, la trupul lui, la trupul sau cu chip cu tot. duca-se. sunt doar furnici.

nesemnificativ

stai in banca ta, te rog. lucrurile se intampla si fara aportul tau.

racoare

tin sa ii spun mai tot. asa functionez acum. cu tine, vreau sa dorm sub curcubeu. vreau sa nu ma mai grabesc. vreau sa nu mai imping lucrurile fara voia lor. ma trezesc cautand intentionat un locsor, pot fi singura inconjurata de multe. inchid ochii si ma trezesc in bratele lui, lipita de trupul tare si tanar. lipita. lasa-ma sa visez atat cat trebuie.

e racoare. mi-e bine si tot mai curg.

lucire

am licurici pe piele.

magnific

iat-o. coboara glezna mai degraba subtire. mascata de o fusta alba, glezna e instabila. glezna e vanator de atingeri. glezna.

l-am imbratisat astazi de trei ori. mi-am lipit liniile ascutite (de(se)frang) de trupul sau tanar. te-as putea sufoca, sunt avida dupa atingeri. ar fi vrut sa ma sarute. bucatica de bucatica, fiecare portiune imbinata, ca intr-un puzzle organic. muream sa il sarut. i-am intins o cutie insa, o cutie bleu si-o inima rosie. l-am intors cu spatele si l-am rugat sa fuga. vom vedea mai departe de canicula.

am regasit-o pe ea. sper ca e urata. pana laur ma, toate lasam firimituri pentru el, de parca eL ar fi hansel. noi suntem vrajitoare, ce se cred gretel. casutele noastre sunt casute cu tencuieli scorojite si podele subrede. turta dulce e pentru copiii din alte dimensiuni.

MAGNIFIcent.

magnified cent. o bucurie mica ridicata la grad de canicula. plutesc in mine.

zi

Neprevazut moment. Totul a decurs neasteptat de bine. Sunt fericita. "Si melancolica", cum bine zicea R.

alte nimicuri

Am emotii. e normal sa am emotii - e prima si stiu ca nu o sa multumesc pe toata lumea, dar ma straduiesc. in plus, am stralucirea si bunul simt (ca paradox :D). furnicile isi fac de cap, bezmetice. daca ma asum si nu ma mai sanctionez, imi voi recapata si linistea. oricat ar costa.

greata

nu reusesc sa ma fac inteleasa. sunt un prost comunicator. ah, yes, and I am the great pretender also.

frici

intr-o parte intru cu usurinta si prizez zambetul lasat anume. in alta parte intru cu usurinta si rog. mai sunt parti si porti, mi-e frica sa le mai deschid. atat de teama ca-mi vine sa vomit. tu po(r)ti sa crapi.

...

"I see hope is here, in a plastic box..."

ok, ma simt ca dracu si plang. asta ca sa stii maine de ce ai ochii umflati si colturile buzelor lasate. in caz ca uiti, peste noapte.

t.r.i.s.t.

oh, da, maine e marti, dar ceasurile rele, anticipate, sunt aici, in secundele astea, in timpul asta pe care l-as vrea altfel, fara lacrimi. ma straduiesc, ca intotdeauna, sa nu ma las amaraciunii, disperarii, lacrimilor, furiei - inca unul care te paraseste, simplu, cu usurinta, din vorbe. demna de plans, nimic de oferit, doar niste randuri, doar niste ganduri; sa ma intorc in mine, la tristetea mea, sa fiu puternica, asa cum m-ai invatat tu, sa fiu cea mai puternica; asta nu e o respingere, e doar viata. tu nu esti mare lucru, stii bine. ce trist. sunt iarasi cu genunchii juliti.

si tu? nimic la orizont? ceva nou in fanteziile tale?  frumoasa introducere pentru o alta despartire; sa te asigur ca exista un alt personaj pentru niste vise duse de rapa. oh, da, cat altruism.

maine e marti

Furnicile mi-au napadit creierul. Vor sapa culoare fara capat si gaunosenia gandurilor mele se va razleti evident. privirile deschise dau bine pe epiderme bronzate. fara doar si fara poate, prin gaurile acelea se strecoara cel mic, ingust si frumusel, fara sa se chinuie, fara sa il chinui. zambeste, maine e marti.

cald

mi se vad coastele, dar zau daca imi pasa (prea tare). voi fi numai cu c, voi putea zambi in voie, numai o saptamana, apoi liniste alte doua, si-apoi voi reveni si vara va fi dusa. inca un an. astept cu nerabdare toamna. tot timpul astept cate ceva.

nimicuri

ma uit spre saptamana viitoare ca si cum intreaga mea existenta se va concentra in cele 7 zile, cu precadere in cea de joi. nu mai pot sa dorm deloc, si prin urmare, nu pot sa mananc. "biscuite in dunga", mi-a zis deunazi un coleg inalt, "vezi ca mai ai putin si ma ajungi". ma ajung atat cat imi sunt. e ceva ce-mi scapa in (co)relatia mea cu el. eu spun ca e superificial si mic, el spune ca sunt superficiala si zbanghie. ii este teama si se ascunde. mie imi este sila rememorand si ma ascund.

o astept pe a. o sa mancam branza cu struguri si o sa vorbim despre barbati. pe urma, ea va pleca pentru multa vreme. eu voi ramane aici, trebuie sa inapoiez mobila. m-am atasat de lucruri, mai ales de masuta rotunda, neagra si grea. am sa caut alta la fel, cand casa imi va fi goala.

foame

ce fac? ce fac? ce fac? de trei ori, un chip doar si niste fite. detaseaza-te. sa reluam franceza. orizontul e ingust. nu pot avea in fiecare zi. sa se sfarseasca azi-ul.

acum 1 minut

la dracu'! e mic, ingust si prapadit! iar eu sunt o tampita, ca-mi pierd vremea.

'ubire

ma trezesc din ce in ce mai de dimineata, sase fara un sfert inseamna ca am dormit mult, desi seara ma prinde miezul noptii alergand dupa cai. sunt cea mai norocoasa fiinta de pe planeta. m-am speriat si omul bun a aparut sa ma tina de mana si sa ma treaca. existenta inseamna nouazeci la suta sa fii prezent, cum zicea cineva. chiar daca sunt complexul activitatilor mecanice pe care mi le desfasor in rutina zilnica, omul ma trece. te iubesc, omule.

warning

trebuie sa ma pun la adapost. mi se intampla iara si imi disturba toata linistea la care am ajuns atat de dificil. la adapost! la adapost! la adapost!

llosa

sunt tipa care iti agata privirea pentru un moment foarte scurt. Apoi, spranceana ridicata si buzele tuguiate te determina sa iti intorci privirea. nicio pierdere. ezit in a lua decizia de a ataca, in stilul propriu, putin dezlanat, putin confuz, putin infantil, putin nebunesc. l-am urmarit cu privirea pana la masina; a lasat geamurile de pe partea stanga si s-a urnit lent, fara zgomot. masina mare, neagra, impozanta si camasa alba, ma fac sa il vad ca pe soferul personal al altcuiva. urasc masinile mari. urasc masinile. le ocolesc intotdeauna (OCD), imi inchipui ca apartin mafiotilor si stau sa explodeze in orice moment.

silver spoon boy. si eu ce dracu' fac? in niciun caz nu ma transform intr-un ricardito.

cerebrale

ziua aceasta marcheaza 10 ani. ziua aceasta a decurs si s-a incheiat in tonul celor 10 ani. nici macar nu sunt mahnita prea tare.

impulsurile mele dau nastere la grozavii. pe moment. pe urma, ma iau cu ziua si tampeniile nu mi se mai arata atat de groaznice seara, cand le rememorez. la ce-oi mai trece prin ele? azi n-am vazut niciun ochi si a trebuit sa scriu. "succes in continuare!" echivalent cu "have a nice life!"

diferente vadite. razvratirea nu mai e la putere. mai iau o gura de aer, mai trag cu coada ochiului, mai starpesc o capatana si sadesc o floarea-soarelui in loc. poate fac si seminte, pana la urma. si ti-o vopsesc in albastru. cat de dorit esti uneori.

copilarii

spre amuzamentul unora, inca mai sunt lucruri care ma surprind. zambet pentru aceia. :)

privind watchmen, ai putea spune ca toti supereroii au avut copilarii dezastruoase. reciproca ar fi ca toti copiii cu inceputuri dificile, capata superputeri. Oh, yes, I am the great superdieselwoman.

sa curga ploaia. cu o simpla floare a soarelui, nu se incheie luna, nici macar un colt nu se acopera, nici macar un ciclu, o faza sau o condamnare. ma incumet sa descopar, sa-mi curga. viata, aia spun.

gol inca

si-acum scriu pe fuga, ca si cum ar mai exista teama sa nu ma surprinda, ca atunci, in candva-ul pe care nu-l doresc nimanui. trebuie sa ma uit inainte. atatea drumuri astazi si nicio cunostinta noua, e ca si cum as fi pierdut ziua. inca ceva lucruri colorate, doar pentru ca erau "reduceri" si la asa pret nu se putea sa ma lipsesc de ele. o data , de doua ori, de trei ori maxim si-apoi sunt date mai departe. senzatia de desertaciune mi se acutizeaza cu fiecare lucru cumparat.

ca tine

luna asta trebuie sa ma intorc in mine, sa nu ma disturbe zgomote, sa ma trezeasca priviri, e atat de dulce trairea asta si asteptarea, ce minunat este sa astepti, dulce-amar. ce bucurie sa primesc un zambet si o imbratisare. indraznesc sa ma scot din cutie, capul sus.

c

nu. sunt agasanta, cu starile mele fluctuante. imi auzi plansul? si gandul, il zaresti? am rupt coaja juliturilor si curge sange si ma doare.

zi buna

ar putea iesi ceva bun? sa ma las cuprinsa de frenezie? lol, cum ar spune frate-miu. lol lol lol lol lol lol, as repeta eu, ca o moara stricata. acela e unul si e si vip, e simplu sa gugaluiesti.si nimic. exersez arta de a conversa.

nu pot ajuta pe toata lumea. pot cumpara toate florile nemuritoare ale unei batrane, ca sa nu mai stea in soare. pot sa ii platesc sora-mii consultatia la dentist. lucruri mici pot. si pot sa fac si supa.

spor

numarul unu sau numarul doi, ma atata incertitudinea. sunt doi? dedublare? lentile de contact? seamana atat de mult? sunt nebuna. o nebuna vesela, cu un "ce faci?" pe buze si stomacul satisfacut. amplific micile satisfactii ale zilei, cu mult spor.

explicatie

Multi ma intreaba de ce nu las restul balta, acum, ca imi permit. pentru ca si piticul din capul meu trebuie sa aiba o pauza de o ora si jumatate, de doua ori pe saptamana.

pe fata

Era un geam mic, cel pe care l-am inchis. Simplu, fara niciun efort, am departajat biroul de ramurile cu flori roz. E numai un geam insa, primavara aia a ramas totusi dincolo. De part-astalalta e barbatul ce merge in genunchi si caruia, nu stiu din ce motiv, ii zaresc mai intai pantofii. Diferiti, din piele moale, uneori albi. Pedant, o avea lentile de contact si pentru ca il privesc, dar nu il vad, mi se pare ca sunt doi. un mare fas.

O gura mica nu mai poate spune povesti si nici nu mai are chef sa se hraneasca. Si nu-mi mai pasa daca sunt prea slaba, prea inalta, prea frumoasa. tu ma privesti, iar eu ma gandesc ca oi avea ceva pe fata.

Doar un zambet.

orele de marti

Martea, starea de agitatie se amplifica pe masura ce se apropie ora, la care ma voi aseza si imi voi dezgoli genunchii juliti, tragand timid de fusta, de fapt, dintr-o-ncercare de a-i acoperi. n-am vazut niciunul inca. si nu stiu cum de-i soare.

ploi

Mi se intampla cam la o saptamana sa vad tipul acela de colturi. atunci bag nasul in carte mai adanc si-mi caut o pozitie, astfel incat sa pot observa in liniste respectivele buze. uneori ma rog ca posesorul lor sa se aseze in unghiul cel mai potrivit. cateodata sunt surprinsa si mi se inrosesc pometii si-mi vine sa plang. Am alergat prin balti, era imposibil sa mai astept, mi-era imposibil sa le evit. Constientizez momentul cand ma sprijin de bara rece si cand prin geamuri trec imagini. Aici ma descarc de tot ce ma apasa. Si-ncerc sa scap de celelalte obiceiuri proaste. O luna de vacanta. Uneori sunt ingrijorata de absenta lui. Altminteri imi pasa de mine.

adagio

imi este previzibil tot ce se intampla si toate-mi curg ciclic. aceste momente au mai trecut peste mine, sina-i harsaita si aluneca lin, fara zgomot, fara poticneli, fara dureri noi. "buna dimineata,..." si-mi dovedeste ca mi-a retinut numele, rece, in fuga, nimic. ce frumoase par lucrurile necunoscute. si sunt din ce ince mai convinsa ca sunt doi. drace!

fantasme

asteptam, dar nu ma (mai) asteptam. nu stiu de unde gasesc atata putere, sa o iau in fiecare zi de la capat.el nu exista. e ca o cunostinta imaginara.

ieri am stat infofolita intr-un hanorac gasit pe-acolo, cu gluga pe cap si-o patura trasa pana la nas, cu ochii zgaiti spre tavanul din geamuri - nori si ploaie. Postura mea favorita, visand diferite variante de a-l aborda, de a-l atinge, fara a-l numi, fara a-mi cauta degetele. nimic. am dormit asa pana la 9, spre disperarea tuturor, o salvare n-ar fi putut ajunge pana acolo. apoi am dormit iarasi.

nu ma mai inspaimant. pot sa tin ochii deschisi in apa si nici macar nu sunt nimfa. am terminat femeile si ma apuc de-o femeie nesabuita. am nevoie sa citesc.

soare

ps - azi sunt tare, tare.  dar tot ma gandesc.

matrioska

intepaturi mici, cuvinte mici, arsuri mici, propozitii mici, suflete mici - multe devin mici in preajma ta gandita. ca sa traiesc, trebuie sa te reduc la un punct, pe care sa il pastrez nu in cupa, ci chiar intr-o cutiuta, asezata in alta cutiuta, si-apoi in alta, si in alta...

...

fac numai tampenii. iar tb sa ies din rahat, giii'z! Ce gest nefiresc in alte conditii. Am pus mana pe clanta mult prea devreme, mana stanga, acea mana, si apoi cu dreapta mi-am acoperit-o pentru ca este mana aceea. Mana stanga. Fastaceala. sunt ridicola si nu ma mai misc de aici.

ma consum

Astept sa se scurga apa din par, numai pentru ca-mi place cum ma gadila pe sira spinarii.  Am capatat ticuri verbale de la el si mai nou, pe unde merg, vad nume scrijelite, natural, cel mai des-  numele lui. Cu cat par mai indiferenta, cu atat ma inec in mine. trag de femeile lui bukowski, ca o apucata. ma distrag.

o dimineata de joi

ma intrebam in drumul spre birou daca voi ajunge ca margot, dupa ce voi avea copil, cand o fi. insecte in urechi am deja, nu zumzaie, ci discuta in contradictoriu si uneori fac glume, si-atunci ma bufneste rasul, oriunde m-as afla, oricine ar fi de fata. 

omul acela a pus punct demult si eu am tras de punct, intinzandu-l ca pe o banda elastica, imbatranita acum, facuta praf.

inceput de iulie

Sar ce sar, pana nimeresc intr-un cacat si-n timp ce-mi sterg talpa de-o bordura nou instalata, ma gandesc ca o sa ma podideasca un noroc mare cat roata carului, desi, decat cu talpa, mai degraba as lovi cu capul piatra rece de marmura, ce ramane in urma, murdara de cacat stropsit. Nu ma mai tin fraiele, nu mai disting - e unu si acelasi, sunt doi? le zambesc amandurora, l-am atins pe unul dintre ei, unul fuge, altul ma cauta. conspiratii si ochi, "domnisorica"! sub privirile mele mirate, ma trag de sireturi in sus. hopa maaaaaaaaare! Mare, mare.