dare de seama

am trecut de prima parte a noii carti a lui houellebecq, tot asteptand "sa inceapa". probabil ca tonul mai moderat fata de celelalte, mi-a transformat parcurgerea paginilor intr-o simpla lectura si nu in traire a randurilor. insa prima parte e doar un sfert al romanului si-n consecinta, sper. ceea ce m-a uimit insa a fost samanta cartii, a titlului, orice obiect banal poate deveni o metafora pe care poti construi. mi-aminteste de fuga mea de traiul cotidian al copilariei.

la 8 dimineata sunt pe strazile din cartier, adulmec, privesc, ating, in general, legume si fructe, frunze si banci. ma preocupa fetele oamenilor, ce trec puhoi spre statia de metrou. insa, imi vine greu sa privesc mame si bunici ce poarta prunci in carucioare. la 8 seara sunt intr-un pat, cu ochii tinta spre geam, cu mainile pe tastatura, cu gandul ca in curand toata intimitatea asta o sa-mi dispara, aici, in camera aceasta va mai fi cineva.

si totusi

simt un nod in gat cu fiecare zi ce trece, desi, cu fiecare noapte ce trece (cu bine), ma simt tot mai despovarata de greul zilelor de ieri. ma gandeam ca va fi doar o vizita de trei zile intr-un spital decent, cu toate detaliile stipulate intr-un contract limpede, ce mai conteaza cine manuieste bisturiul.dar azi, dupa ultima intrevedere cu medicul curent, m-am simtit a nimanui, unde naiba ma duc, cine are grija de mine...e doar ultima luna si sentimentele sunt amestecate, as vrea un salt in timp, sa fie acum sfarsit de iulie, sa fiu la mine in pat, sa fie la ea in patut, sa fie bine.

saptamana 33

descopar acum ca perioada de sarcina se imparte in cazul meu in doua etape distincte: inainte si dupa lansarea bebelui pe directia de iesire. de luni, acesta se afla in prezentatie craniana, pozitie in care a ajuns printr-o tumba spectaculoasa insotita de o durere iute, acuta in jurul ombilicului si care a determinat si o circulara de cordon, ce-mi da frisoane. mi se spune sa nu ma impacientez, mai ales ca nasterea va fi prin cezariana, dar cuiul este acolo, sta bine mersi si face ravagii. senzatiile date de miscarile fetale sunt total diferite de cele dinainte, sunt mai dureroase si mai profunde si determinta muuult mai multe drumuri la cabina.

d.oo(h)

suprize-surprize, doua la numar si pentru netulburarea echilibrului din univers (fireste), una buna si-una rea - am regasit un lucru ce l-am crezut pierdut intru vecie si am aflat de ouale rosii de astazi, dupa ce am intins pe culme rufele din doua masini :(