si-acum scriu pe fuga, ca si cum ar mai exista teama sa nu ma surprinda, ca atunci, in candva-ul pe care nu-l doresc nimanui. trebuie sa ma uit inainte. atatea drumuri astazi si nicio cunostinta noua, e ca si cum as fi pierdut ziua. inca ceva lucruri colorate, doar pentru ca erau "reduceri" si la asa pret nu se putea sa ma lipsesc de ele. o data , de doua ori, de trei ori maxim si-apoi sunt date mai departe. senzatia de desertaciune mi se acutizeaza cu fiecare lucru cumparat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu