ma asteptam sa imi raspunda la zambet, macar la zambet. "esti la fel de proasta". si eu as fi inganat: "sunt proasta. asta nu se vindeca". pe de alta parte, mi-am impus sa nu ma mai sanctionez. OK, i-am zambit. e doar un zambet. peste el a trecut un sfarsit de saptamana si multe multe multe tentatii, care ii sunt aproape, neinterzise, accesibile. sper sa adorm. si sa nu ma mai gandesc la ochii lui, la trupul lui, la trupul sau cu chip cu tot. duca-se. sunt doar furnici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu