salonul 9

abia dupa zece minute am observat bucata de tapiserie de pe coloana din fata mea. o padure violet cu pasari mari si mici, galbene si violet si cu plante albastre si rosii in diferite nuante. m-am apucat sa ratacesc in aceasta lume violet si cand a venit, m-au podidit lacrimile de bucurie, de atata timp asteptam sa-i pese cuiva de mine. mi-am terminat propozitiile, el a asteptat sa inchei si a plecat. in capul meu n-a mai ramas alt gand decat "vino inapoi". dar a disparut si acesta cu repeziciune si m-am intors in cubicul, unde nu fac altceva decat sa privesc pe fereastra si asta in cazul in care reusesc sa ma scol din pat.