cred ca ma uitam prin ele de vreo doua minute, una povestea despre mama decedata a unui prieten din alta tara, iar cealalta ii sustinea istorisirea prin replici demne de acasa tv. meniul fusese schimbat, moment de deruta pentru cele doua. un domn purtand un joben, pe marginea caruia se plimbau doi soricei albi, s-a ivit langa masa noastra manuind o flasneta cu sunet strident, pe care doi papagali verzi se agitau in fata unei cutii cu biletele. l-am gonit nepoliticos cu doua cuvinte. dupa doua ore ne-am despartit, programandu-ne o a doua intalnire luna viitoare. mi-e egal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu