printre ciripituri de vrabiute, tipete de pescarusi (nu, nu aia de fugareau barbati tineri la constanta), picaturi de ploaie si batai de flori in geam, starea mea tinde, nu catre un inceput de astenie, cum ar parea normal, ci mai degraba catre o exaltare imuabila, stare greu de definit, osciland intre
doina si
paranoia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu