pam, pam! starea de beatitudine continua. omatul e de vina, precum si dup-amiaza petrecuta in compania unui cd rulat si derulat de trei ori, timp de doua ore si jumatate, plus un lichid negru si onctuos, cu gust de malt caramelizat. nervii sunt intinsi la maxim si stau sa faca plici, dar zambetul meu este intins peste ei, peste maxim, deci acopera pliciul cu sclipiciul. in plus, ma simt ca pe autostrada soarelui, in drum spre soare evident, blocata intre un suv alb si o broasca verde, pe care nici nu e necesar sa o sarut, caci este la picioarele mele, cu toata lista de dorinte bifata. fara prea mult ajutor din parte-mi, dezordinea lumii este data peste cap, de trei ori iarasi, metamorfozandu-se intr-o ordine calma, ce afiseaza un zambet larg, linistitor.
buna seara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu