eu reusesc sa nu ma mai prind in iluzii, dar, in dus-intorsul somnului, sunt plansa, cotonogita de personaje ce-mi intruchipeaza mai mult sau mai putin o nazuinta, un imbold, un deficit. o bresa in timp, si cum imi este imposibila, raman sa-mi cumpar inca o geanta, o bratara si un sirag de mici peruzele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu