o figurina verde desenata pe-un postit c-un hapitusiu si-un mitu ca raspuns, atat de putin pentru ca sarutul sa vina furat, furat, furat microcosmosului plin de cutii de carton, dosare, ochi verzi, brate, telefoane, usi si programari, capete de monstri, cefac-uri, ce bine-uri, mangaieri, tanguiri, alert, alert, alert. si-apoi fuga.
ca si cum dintr-o goana libera pe un camp de-un verde incredibil, presarat cu maci, presarat cu margarete, presarat cu milioane de flori galbene si violet, te opresi brusc, fix in buza unei prapastii, fix in marginea ascutita a unei stanci, dincolo de care se intinde marea, o mare confuza si la dracu', tot verde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu