s-a nimerit sa apara doar patru, fiecare cu zarea lui. inainte de a se desparti, s-a vorbit despre copii, camine, masini si joburi, iar la aceste discutii au participat numai unii. ceilalti au ascultat. dupa un pahar de vin, cei care tacusera au adus vorba despre timpul in care li se prabuseau mansarde in suflet si-apoi se construiau mai trainice, din te miri ce. uneori, mai ramanea moloz imbibat de ploi, si-atunci puneau umarul la ridicat impreuna.
a fost frumos, as vrea sa o mai vad pe, dar oare X, eram ciudata, mai tii minte, il mai stii...acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu