imi spune ca e o poveste identica finalului unei serii tv si asta e tot ce mai aud, inainte ca mintea sa mi se indrepte catre confortul emotional pe care obisnuia w sa mi-l asigure. acum, incapatanandu-ma in declaratii (scrise, ca sa nu le uit), frana de mana este trasa implicit si fruntea mi se izbeste de fiecare data tot mai crancen.
"vrei sa vin sa te coplesesc?"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu