mie mi s-a pus pata la inceput de noapte, in mjlocul unei strazi din apropierea unui stadion, in care se scanda (se scandeaza inca) pro si contra. pentru ca stiam ca un magazin non-stop este deschis 24 din 24, dar nu, se fac si pauze de o ora, sa se spele pe jos, sa se numere banii, sa faca pipi vanzatorul, sa se incuie usa si sa se deschida gemuletul, unde naiba te crezi, mai L?! doar sunt palcuri palcuri de politisti, ce asteapta iesirea galeriilor, mangaindu-se pe burta. si-am inceput sa tip, mai asurzitor ca petardele trase de fericire la 1-0, surprinsa, apoi, la intensitate maxima de notele inalte ale vocii mele. de unde au aparut? le aveam in mine si inainte? striga de fapt foamea? caci vroiam sa cumpar o paine pentru micul dejun din dimineata urmatoare.
acum te-ai prins si unde stau si unde ma situez. muzica nu ma mai relaxeaza in niciun fel, vreau sa-mi leg singura sireturile si sa alerg. vreau sa fie bine pana la sfarsit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu