mi s-a pus sare in cap si, cu atentie, am fost urmarita daca pun mana la nas sau mana la gura; am fost intrebata ce am pe mana si, tot cu atentie, am fost urmarita unde ma uit mai intai: in palma sau pe dosul ei; am fost intrebata in ce parte am simtit prima oara miscarile fatului, in stanga sau in dreapta, daca e agitat si daca eu dorm bine; mi s-a studiat burta din toate colturile, rezultand ca nu mi s-au latit soldurile si ca burta e tuguiata/mare/rotunda/mica etc. unii au decretat din prima ca e baiat, pentru ca eu nu pot fi mama de fata (?!).
peste toate astea si deasupra tuturor, curiozitatea mea e la cote minime. mai sunt cateva zile si aflu. si? nu-i ca si cum as avea inca doi-trei copii, iar acesta e musai sa fie nu's ce. un lucru la care ma gandesc este ca, dupa, imi vor trece prin cap numai nume de un anumit gen. in rest nu se va schimba nimic. o tabara va fi dezamagita, cealalta triumfatoarea posesoare a unui "ti-am spus eu!".
in general, trimestrul doi mi-e ca in carti. nu mai sunt greturi/stari de rau, marimea burtii e rezonabila, m-am obisnuit cu ideea si pot sa-mi tin spatele drept fara sentimentul ca daca stau dreapta, imi cade burta. nu am pofte aprige, doar o usoara apetenta spre alimentele dulci, pacalita cu iaurt si fructe uscate. forfota miscarilor fetale mi-aduce inevitabil zambetul pe buze, oriunde m-as afla. recunosc ca, in intimitate, imi mangai burta din ce in ce mai des.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu