joi, 22 aprilie 2010

pe vremea mea

am trecut de pragul la care parintii devin copii; ii iei de mana si ii plimbi prin clinici cu scari de marmura, iar ei te intreaba cu ochi mijiti daca "asta este particulara" , dupa care fac ochii mari cand, la iesire, lasi la tejghea cateva sute de lei noi pentru sase minute de consultatie. talonul de pensie tine loc de cativa banuti.

ma bucur tinand-o de mana, in dimineata calduta si rarefiata de dupa ploaie. macar sa pot face mai mult.

Niciun comentariu: