uite cum ma domina ratiunea zilele acestea si nu impulsul agresiv de a pleca si a-mi baga toate papadiile in punga. reusesc sa-mi epuizez toate resursele si nu asta ma enerveaza, ci mai degraba ritmul in care se desfasoara totul. aud ca un copil a iesit pe poarta gradinitei sa adune niste jucarii, aruncate de colegi. a iesit asa, pur si simplu, poarta era descuiata, portarul ia-l de unde nu-i, conducerea la aer. noroc ca s-a intors copilul. acum, peste zi, ma gandesc la asta, in loc sa ma gandesc cum sa acopar golurile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu