punct

pentru ei toti, fara exceptie, suntem "bucuresteni scarbosi". si asta este atat de trist pentru mine in momentul acesta incat as putea incepe sa ning. nu cu fulgi albi, ci cu cenusa. mori si odihneste-te in pace.

tren(d)

o sa imi iau un domeniu, zise fata, nu a presedintelui, ci a lui.
oui, ca va - facu el apoi, in dulcele si domolul grai ardelenesc, mijindu-si ochii verzi pe sub cusma.
o sa ma tii minte. asta vreau, sa ma tii-n minte.
m-as plimba numai prin poduri si mansarde, cu lumini difuze, flitrate prin ceturi de praf si as scrie la tastaturi cu butoane rotunde si adanci.
m-as adanci si m-as lungi in pivnite reci, cu oase frecate-n tarana si cranii asezate-n cele patru colturi.
e un ceremonial sa ne privim - eu intotdeauna inspre pamant, tu intotdeauna inspre crestetul meu.
nu vreau sa imi strang parul.

stanga sus

eu nu mai visez nimic in ultima vreme, adorm pur si simplu, si-mi vine sa zic "butuc", dar nu rostesc cuvantul, ba chiar il alung din minte, pentru ca imi aminteste de doamna cu butucul din twin peaks, un serial care mi-a traumatizat copilaria. la fel dau o pauza si durerii remanenta dintr-o strangere violenta, care ma face sa trec peste toate bizareriile, ce-mi sapa mintea in anumite momente. nu stiu daca esti indragostit, ma indoiesc. chiar ma doare in coltul din stanga sus.

little talks

emotia poate fi deghizata intr-un monolog plin de onomatopee, fluturari de gene si intamplari, care mai de care mai amuzante si fasnete, povestite in fata unei sprancene extrem de mobila, in armonie perfecta cu turuiala vruta si nevruta. liliecii s-au trecut, mai facem un pas catre o papadie de un roz prafuit cusuta cu greu dintr-un fir gros de lana de peste mari si tari. desigur se pot tese sute de papadii din firul acesta, dar cred ca una si cu inca una iti sunt de ajuns. mai punem apoi de o marca inregistrata, de un domeniu si visam frumos. caci asa e in camera din fata.

2 ani si 3 luni

Dragi parinti care ajungeti intamplator pe aici, atunci cand copilul vostru tuseste productiv, dar nu ii curge de niciun fel nasul, urmati sfatul medicului - puneti ser fiziologic in nas si folositi batista bebelusului sau o pompita. In caz contrar, in urma unui acces de tuse, copilul va incepe sa aiba varsaturi, uneori timp de o ora in continuu (ca in cazul nostru), va vomita toate secretiile nazale pe care le-a strans timp de cateva zile, de nu o sa mai stiti ce sa faceti, o sa mergeti la un spital de provincie intr-o frumoasa zi de toamna, in care ati crezut ca va veti bucura de frunze colorate si aer curat si acolo, o doctorita plictisita, care nici nu se va uita la copil, va recomanda o perfuzie de hidratare, cateva ore. Bineinteles ca veti prefera sa va intoarceti in capitala, dupa cateva picaturi de metoclopramid si o sticla de ceai cu menta si saruri la plic. Copilul isi va reveni singur dupa ce va varsa toata cantitatea de secretii nazale. Asa ca nu va ingrijorati, doar luati aminte.

Altfel, am folosit pentru tuse, la recomandarea medicului, sirop Koflet - dureaza cam o saptamana pana se atenueaza tusea si pentru ca avea putin rosu in gat - comprimate de Influcid, dizolvate in ceai. Ni s-a recomandat insa alternativ Panadol si Nurofen, daca face febra, dar nu a fost cazul.

La aceasta varsta, pofta de mancare a copilului variaza de la o extrema la alta. Are 12 kg si 89 cm. In unele zile traieste numai cu lapte, cereale cu lapte si sucul unei portocale, iar in altele mananca tot ce prinde. Desi nu imi mai fac griji in aceasta privinta, am cerut totusi un sirop pentru sporirea poftei de mancare, pe care inca nu am inceput sa il administrez. Voi comunica numele sau si efectele, cand va fi cazul.

fire

timp de o ora si jumatate s-au pierdut atatea fire de par, ca ar fi ajuns, inlantuite, sa impresoare casa alba (cu usoara tenta albastruie), pierduta printre colinele cu pante domoale, pe care se uscau la soare aracii viilor trecute. pe acolo voi fi trecut si eu pe bicicleta si te voi fi gasit (niciodata singur) la fel de atragator ca in vremurile cand si tu ma gaseai asa (niciodata singura) bantuind coclaurii, in cautarea unor vremuri viitoare albastre si cu usoare tente alburii.

pumpkin cream

imi place cand scrii mult si te citesc in calup, dupa cateva zile. spatiul tau devine si spatiul meu, sunt acolo printre table si frunze rosii agatate de ziduri, cu paharul de lapte dimineata, kettle-ul de 8 kg intr-un swing a la nina simone, la pranz cu un pumpkin cream matasos, dens si profund, ce-mi mangaie nu numai cerul gurii, ci si crestetul capului, si causul palmei, si calcaiul, si scobitura genunchiului si "sigur ca da"-ul sigur si neasteptat la o simpla invitatie la ceai.

ori

m-am adunat. in plus, imi plac pietrele. atunci cand pica in viteza, par stele cazatoare din pricina frecarii, stii si tu - legile fizicii. si "pietrele ard", parca asa spunea p si un singur om poate sa imi confirme. v ?
*
seminte de momente sa le numim si sa nu le cautam inadins. sa ne entuziasmam pentru fiecare barna, ce sprijina sopronul din chirpici, pentru fiecare gura de aer pe care o mai luam, inainte sa ne creasca glicemia peste 300,pentru fiecare kilometru parcurs fara incindente sau excidente.

"tin la tine". nu e minunat?

pret de un de

in momente ca acestea, oamenii de.terminati se sinucid.

breakfast at tiffany's

mi-am strans centura de teama sa nu zbor prin acoperisul vehiculului si sa ma pierd in valatucii care se distingeau in albastru inchis printre cladirile inalte de la capatul unei alei din centrul vechi, pe stanga careia exista o masa la care se mananca cea mai delicioasa placinta cu mere intregi, pe farfuria careia mai gasesti si doua cupe cu inghetata de vanilie.

este un moment foarte fericit pentru sfarsitul iuliei mele. a lunii iulie, fireste.
* deep blue something